joi, 30 iunie 2011

E greu sa incepi de la inceput. Dupa tot prin ce ai trecut ca sa faci un lucru si sa-l faci bine, vezi intr-o zi ca totul e pierdut. Totul a disparut. Si nu vrei sa incepi de la inceput. Ti-e prea lene, sau te apuca groaza cand te gandesti la cat ai de muncit si iti vine sa plangi, sa zbieri si sa nu faci nimic. Dar nu poti face asta. Trebuie sa te mobilizezi si sa incepi de la inceput.
De ce? Pentru ca orice faci in viata poate fi nesemnificativ, dar trebuie sa faci tu! Nimeni altcineva nu o va face in locul tau. Nimeni nu o poate face mai bine ca tine. Si prin "o" nu ma refer la ACEL lucru.
Sa revin. Mie mi s-a intamplat asta. Scriam - scriu - o carte. Intr-o zi deschid my documents si ce vad? Totul disparuse. Absolut totul... Asa ca a trebuit sa o iau de la inceput. Nu e usor, dar trebuie sa o fac. Poate e mai bine asa. Poate un nou inceput nu face rau nimanui. In viata orice sfarsit e numai un nou inceput.
Desi probabil singurele care imi citesc blogul sunt Lore si Lina, poate mai sunt si altii. Si pentru acei oameni - si pentru prietenele mele - vreau sa postez prefata noii mele carti. Daca tu esti acel cineva care-mi citeste blogul si ai cont, spune-mi ce parere ai!
          Are acest întuneric un nume? Această cruzime, această ură. Cum ne-a găsit? A pătruns el în viaţa noastră sau l-am căutat noi şi l-am îmbrăţişat? Ce ni s-a întâmplat? Acum ne trimitem copii în lume ca şi cum ar fi tineri care se duc la război. Sperăm să se întoarcă acasă în siguranţă, dar ştim că se vor pierde de-a lungul drumului. Când ne-am pierdut calea? Consumată de umbre, înghiţită complet de întuneric. Are acest întuneric un nume? Este numele tău?
          Am tras adânc aer în piept, pregătindu-mă pentru ce urma. M-am uitat în ochii ei verzi, găsindu-mi curajul acolo. Trebuia să o înving. Nu doar pentru mine, ci şi pentru el. Trebuia. Mi-am canalizat toată energia în acea lovitură. Am lovit fără să stau pe gânduri.

miercuri, 22 iunie 2011

E Miercuri, 16:13 fix. Au trecut deja aproximativ 5 ore de când am terminat examenele alea nenorocite. Se zice că a început vacanţa, dar a început oare? Nu stăm toţi cu sufletul la gură până vineri când se afişează rezultatele?
Sincer nu a fost aşa greu. Aşa am spus după ce am ieşit. Dar apoi am aflat că trebuia să zic despre baba aia nenorocită că era personajul negativ şi multe alte prostii. Trebuia să fi visat asta? Şi pana mea puteau să ne lase să scriem în mai multe rânduri. Pariez că o să numere cu lupa să vadă dacă am depăşit.
Şi şi la mate. Nu mai vreau să văd veci perpendiculare! Urăsc distanţele mai mult decât orice chestie pe care am făcut-o la geometrie - în afară de corpuri rotunde şi trunchiuri - şi fix asta o picat. Înnebunesc dacă mai aud ceva de matematică.
Aşa că tot ce ne rămâne este să stăm şi să aşteptăm până vineri, vedem rezultatele, mergem la fest şi ne îmbătăm de bucurie sau de tristeţe şi apoi ne punem opţiunile.
Cum spun întotdeauna: 'om trăi ş-om vedea! Până la urmă pentru toţi este un loc sub soare. Cred...
                                        - For those about to rock, I salute you \m/ -

joi, 19 mai 2011

Unde?
Unde te duci când ești singur? Unde te duci când eşti trist? Unde te duci când simţi că lumea ta s-a sfârșit, că nu mai e nicio speranță?

La cine apelezi? La cine te duci când simţi că nu mai poţi - pe umărul cui plângi?
Pe al prietenei/prietenului cel mai bun? Pe al surorii/fratelui? Pe al iubitului/iubitei? Pe al mamei? Pe al tatălui?
Cine e persoana pe care o vrei alături când lumea ta se sfârşeşte, dar şi atunci când eşti cel mai fericit om de pe planetă? E una şi aceeaşi persoană?

Sau poate nu e nici una din aceste persoane. Poate eşti tu. Poate singura persoană pe care o vrei alături eşti tu. Pentru că trebuie să rezistăm. Ne avem unul pe celălalt, dar nimic nu se poate lua drept garantat. La un moment dat toată lumea pleacă. Şi cine mai rămâne cu noi dacă nu noi?
Trăim pentru a lupta când asta e tot ce avem. Dacă nu luptăm atunci ce mai avem? Rămânem fără un scop, rătăcind în neant, pustiţi. Avem lucruri pentru care să trăim - iubire, familie, carieră. Dar pentru toate astea e nevoie de luptă. Suntem nişte luptători care trebuie să câştige. Cine a spus că nu câştigul e important nu a luptat niciodată.

Da, orice şut în fund e un pas înainte, dar nu te simţi mai bine când câştigi? Când nu mai primeşti lovituri ci felicitări? Mda... atunci e mult mai bine. Nimănui nu-i place să piardă, dar dacă îi întrebi în momentul când au pierdut cum se simt răspunsul apare automat pe buzele lor: "bine". Când de fapt ar vrea să spună "lasă-mă naibii în pace". Lumea e complicată. Viaţa e complicată, dar poate fi şi simplă. E în mâinile noastre.
Şi să recunoaştem - nu suntem cei mai buni purtători de grijă.
NOTĂ:   Bryan Adams - When the Stars Go Blue

                Placebo - Post Blue
                Meat Loaf - Alive
                Breaking Benjamin - Diary of Jane

                Avril Lavigne - Smile
                Avril Lavigne - Everybody Hurts
                Avril Lavigne - Wish You Were Here
                Breaking Benjamin - I Will Not Bow

miercuri, 11 mai 2011

Perfection....

Perfecţiunea...În fiecare zi ne luptăm să fim perfecţi - în fiecare zi cineva ne reproşează asta!
Nu pot fi perfectă, dar o să încerc în continuare pentru că asta am spus că voi face de la început. E mai rău să termini şi să faci ceva "de mântuială" decât să nu termini, dar să faci ceva extraordinar.
Cred că toată viaţa mea am vrut să fiu perfectă, să fiu prima. M-am considerat cea mai importantă persoană pentru mine, dar am descoperit că sunt altele mai importante. Cred că am crescut. Cum s-a întâmplat asta? Nu ştiu. Cum pot s-o opresc? Aş dori să aflu.
E ciudat. Toată viaţa vrei să atingi perfecţiunea, dar când ajungi acolo descoperi că nu e cine ştie ce. Perfecţiunea nu îţi ţine de foame, nu te încălzeşte noaptea, nu e acolo pentru tine când ai nevoie.
Şi chiar dacă o atingi, întotdeauna va fi cineva să-ţi spună că nu faci ceva bine. Că greşeşti. Şi eu una m-am săturat. Bine, fac greşeli! La urma urmei sunt doar un om.
Într.un final ajung să mă gândesc: de ce încerc să fiu perfectă? Nimănui nu-i pasă. Aşa că la ce bun?
NOTĂ: Hedley - Perfect
             Simple Plan - Perfect
             Simple Plan - Shut Up
             Adele - Turning Tables
             Adele - Rolling in the Deep

luni, 25 aprilie 2011

thanks for the memories...

Mă gândeam la mine, la tine, la noi. 
Ciudat... cuvântul noi nu există. Nu ştiu dacă a existat vreodată. Cred că pur şi simplu ţi-e prea frică. Aveam planuri. Mda... s-au cam spulberat. Ca praful în vânt...
Chiar credeam că de data asta te vei ţine de cuvânt, dar m-am înşelat. Pur şi simplu am vrut să visez. Să cred că nu totul e pierdut - să sper. Întotdeauna am fost o persoană pesimistă, dar de data asta am vrut să adaug optimism vieţii mele. Nţ. Ai dispărut din viaţa mea la fel de repede cum ai apărut. 
Îmi pare rău? Nu ştiu. Nu ştiu dacă te-am plăcut vreodată sau mi-a plăcut doar ideea de "tu". Cred că mi-a plăcut că puteam fi sinceră cu tine, chiar dacă ştiam că nu-ţi pasă. Erai colacul meu de salvare. Dar se pare că l-am pierdut şi pe ăsta.
Oamenii pleacă. Citatul vieţii mele. Când totul a fost distrus am vrut doar să şti cine sunt. Se pare că nu ţi-a păsat. Azi, când era să mor pentru a nu ştiu câta oară, vreau să-ţi mulţumesc. Pentru o săptămână chiar m-am simţit bine. Apoi totul a plecat. 
Nu sunt tristă - sunt bucuroasă. Am învăţat să nu iau nimic drept garantat şi am început să văd viaţa cu alţi ochi. Aşa că vreau să-ţi mulţumesc. Mulţumesc pentru amintiri.
NOTA: Heart - Alone
             The Pretty Reckless - Just tonight
             The Pretty Reckless - My medicine
             Maroon 5 - Misery
             Lady Antebellum - Need you now
             Jason Walker - Down

luni, 28 februarie 2011

Viitor

"Nimeni nu vrea să fie singur. Nimeni nu vrea să plângă."
Acestea sunt versurile unei melodii de a lui Ricky Martin cu Christina Aguilera.Dar nu sunt ele oare adevărul? Există oare cineva pe lumea asta care vrea să fie singur sau care vrea să plângă? Nu mă pot gândi la nimeni momentan. Dacă există înseamnă că acei oameni sunt foarte distruşi. Poate chiar mai distruşi ca mine. Dacă este posibil aşa ceva.
În fiecare zi o persoană este întrebată cine este, ce vrea să facă, ce vrea să devină, cine vrea să devină. Majoritatea persoanelor au un răspuns la întrebare, dar există o mică parte, care mă include şi pe mine care nu are nici cea mai vagă idee ce să răspundă. 
De ce? Nu pentru că noi suntem mai leneşi sau nu avem chef să ne gândim. Noi pur şi simplu nu ştim. Eu, cel puţin, nu mă pot imagina în viitor. Voi fi mai frumoasă, mai deşteaptă, mai slabă, mai grasă, mai urâtă, mai proastă, mai puţin complicată? Aş vrea să am un răspuns la întrebările astea. Dar în primul rând nu ştiu dacă este un viitor acolo pentru mine. Toţi avem planuri, dar ceea ce nu toţi ştiu este că absolut toată lumea face parte dintr-un plan mult mai măreţ. Planul lui Dumnezeu. Nu ştiu ce vrea să-mi rezerve, dar nici nu vreau să aflu. Poate voi fi fericită sau poate nu. Poate voi fi împlinită sau poate nu. Poate calvarul din viaţa mea se va termina sau poate nu. Poate mă voi da jos din acest roller-coaster pe care EI îl numesc viaţă - nu am cum să ştiu. Tot ce ştiu e că vreau să-mi trăiesc viaţa şi să văd ce se va întâmpla pe viitor.
NOTĂ: Linkin Park - Somewhere I Belong
             Linkin Park - New Divide
             Ben Moody ft. Anastacia - Eveything Burns
             Hilary Duff - Someone's Watching Over Me
             Avril Lavigne - Together
             Avril Lavigne - Don't Tell
             Avril Laivgne - Innocence
             Avril Lavigne - Nobody's Home

joi, 27 ianuarie 2011

Just a dream...or a nightmare

Uneori te trezesti dintr`un vis, iar uneori, din cand in cand, te trezesti intr`un vis. Asta mi s`a intamplat mie. Am deschis ochii, cu capul zvacnindu`mi, constienta ca prin ceata ca`mi era frig. M`am uitat in jos si mi`am vazut picioarele desculte. Nu`i de mirare ca`mi era frig. Purtam o camsa de noapte din matase alba, iar parul saten imi era lasat liber.
Mi`am ridicat privirea si m`am uitat in jur. Eram inconjurata de copaci, iar norii negri se intindeau pe cer. Iarba verzuie imi gadila talpile, iar vantul imi facea pielea ca de gaina. Uf...
Am ratacit mai departe, reusind intr`un final sa ies din padurea infricosatoare. In departare auzeam o cioara cantandu`si cantecul. Primul gand care mi`a trecut prin minte a fost "Damon....".
Terenul din jur era pustiu si vestejit. Norii negrii au acoperit eventual cerul, asa ca totul era intunecat - de parca as fi ajuns intr`un fel de iad. In fata mea se vedea o casa mica, vopsita toata in alb. Era foarte dubioasa - complet parasita. Nestiind ce sa fac, m`am apropiat de ea. Vantul ma facea sa tremur, bagandu`mi suvite din breton in ochi. Parca intr`un fel nu vroia sa ma apropii...
Dar nu l`am ascultat - adica, cand ascult eu pe altcineva in afara de mine? M`am apropiat cu pasi tematori de usa alba si am deschis`o. Nu`mi venea sa cred ce am gasit. Parca as fi intrat intr`un apartament de lux de la Four Seasons. 
Cineva era pe canapea. O persoana scunda, blonda. Am descoperit ca era Ioana. 
- Ce faci aici? am intrebat`o.
- Te asteptam.
Deodata, paradisul s`a transformat intr`un cosmar. Din toate partile au inceput sa izvorasca pitoni, anaconde, tot felul de serpi, cocosi, gaini, curcani, pisici,... Toate animalele care ma inspaimantau. Ce e asta? Ce naiba? 
M`am indreptat spre cea mai apropiata iesire si am iesit din casa groaznica. Nici nu am pasit bine in exterior ca am vazut doua anaconde uriase veninid inspre mine dinspre padure. Erau insotite de serpi cu clopotei. Am intrat inauntru, unde alti serpi misunau pe jos. M`am asezat pe canapea langa Ioana si o gaina a venit repede la picioare si se uita fix la mine. Avea ochii mari, caprui. Inspaimantator.
- Ce naiba e asta? Iti bati joc de mine?
Gaina nu se oprea. Ma fixa cu privirea, hipnotizandu`ma. Mi`am luat inima in dinti si am dat`o deoparte cu piciorul. Degeaba - tot revenea. Ingrozita, mi`am revenit in fire.
"Ce naiba", mi`am zis, "m`am saturat! eu ma trezesc!"
urmatorul lucru pe care l`am vazut a fost ceasul de pe biblioteca. Plina de sudoare m`am trezit, m`am uit in prejur si am adormit iar. Am inceput sa ma gandesc la lucruri frumoase, pozitive si am adormit.
A fost doar un vis... sau un cosmar. Cert e ca nu mai vreau sa trec printr`unul asemanator :|.
P.S: Happy birthday, Lore >:D<.
NOTA: A Fine Frenzy - Near To You
             Bon Jovi - Always
             Evanescence - All That I`m Living For
             Beatles - Yesterday
             Counting Crows - Colorblind



miercuri, 26 ianuarie 2011

Another Saturday Night....

Banuiesc ca deja e evident ca in fiecare sambata seara ma duc la film. Guilty pleasure <3
So here`s how the story starts:
Era cam 7 fara 5 seara si eu cautam pe net episodul 4 din Lost Girl - Vplayu cui l`o facut x(. Bineinteles Ioana deja ma presiona sa ma grabesc, dar in zadar - Lost Girl comes first. Intr`un final am gasit, m`am imbracat si am pornit spre film. De data asta am fost la "Love and Other Drugs". O comedie romantica. Genul meu preferat. De ce? Fiindca stiu deja ce o sa se intample. Stiu ca totul o sa se termine cu bine. Iubesc finalurile fericite - sunt atat de rare.
Deci... am ajuns acolo si am asteptat sa inceapa filmu. Drept sa spun m`am dus la el nu pentru ca ma interesa in special povestea, ci pentru Jake Gyllenhaal, unul din actorii mei preferati. Nici poveste nu m`a dezamagit. Fata bolnava de Parkinson care nu poate iubi - so me...- se indragosteste de agentul de vanzari care nu poate iubi la randul sau. Si asa mai departe.
Am ajuns la concluzia ca toate filmele pe care le vad sunt porno :|. Adica pana si in Masacrul din Texas tipa aia si`a scos pistolul de undeva din chiloti si s`a impuscat :|. Anyway, privelistea de la film a fost minunata, mai ales datorita lui Jake Gyllenhaal - pentru baieti a fost Anne Hathaway care a avut de asemenea scene nud. Si ma bucur foarte mult ca am fost la film pentru ca am "invatat" un nou cuvant: anaconda. Nu sarpele, altceva :>
Era o scena in care Jamie - Jake - si Maggie - Anne - s`au inregistrat facand sex. Cateva zile mai tarziu  fratele lui vede caseta. Jamie se intoarce acasa si il surprinde. Vrea sa`l bata - si chiar o face -, dar fratele sau are cateva lucruri de spus:
"Toate lucrurile sunt marite la televizor? Adica frate, are sanii chiar asa de mari?" si apoi "Iar cand te`am vazut pe tine... Parca o anaconda a intrat in cadru".
Nu replicile exacte, dar esentialul. Adica pe jos am fost cand am auzit replica. Si n`am fost singura. De atunci avem nume de cod: anaconda :))

NOTA: Three Days Grace -  No More
              3 Doors Down - It`s Not My Time
              3 Doors Down - Runaway
              Taylor Swift - You`re Not Sorry
              Led Zeppelin - Stairway To Heaven
              Three Days Grace - Bully

luni, 24 ianuarie 2011

Optimism.

In general eu sunt o persoana realista. Ce inseamna asta pentru mine? Pai sa vedem: 75% pesimism, 15% optimism si 5% sentimente incurcate rau de tot. De obicei privesc prin perspectiva pesimismului, dar se mai intampla si sa fiu optimista. De obicei cand incerc optimismul se intampla lucruri nedorite. Dar intr`o zi m`am trezit gandindu`ma cum ar fi sa fiu optimista pentru o zi. Am ales vinerea trecuta si lunea asta - adica azi.
Vineri: Am inceput ziua bine, m`am trezit la 9 - nu am facut consiliere -, am mers la scoala - pe drum am primit un bulgare in cap :|. "Ok", mi`am zis,"asta nu e nimic, o sa fie bine". Si a fost. La fizica am luat un 9 pe proiect, dar tot mi`a iesit media 10, am luat 10 la test la mate :> - si`mi iese 10 8-> :X:X -, pauza de dupa mate am fost foarte fericita si am facut ce fac eu cand sunt fericita: cant, dansez si sar in sus, imbratisez toate persoanele pe care le vad si le si pup. La biologie mi`a ascultat colegii, iar eu am ascultat muzica. In pauza de dupa a fost si mai super: am inceput sa cant "vino inapoi" - vita de vie rocks \m/ - si mi s`a alaturat si o colega - Daiana. Apoi colegii - ca de obicei - s`au cerut acasa de la geogra si engleza, si, surpriza, ne`a lasat. A fost o zi buna. Nu`mi prea amintesc - memoria cui o facut`o - ce am facut dupa ore, dar cred ca in  principal am pierdut vremea cu Ioana si Luci - vara`mea si iubitu`so - si m`am jucat The Sims 3 :). Yeah... My life is kind of boring sometimes :-<.
Luni: Dupa un weekend bun - o sa scriu despre ziua de sambata mai incolo, iar duminica am fost la snowboard - m`am intors la scoala. Iar. Seara anterioara am terminat de vazut Lost Girl - exista ceva mai rau decat sa`ti ia o tarfa stupida Norna dragostea pentru cineva, lasandu`te pustiit? Exista, dar acum  nu`mi vine in cap :). Luni dimineata mi`am propus sa intarzii un pic la sport, dat ca intotdeauna ajung prima X), asa ca am plecat de acasa la fara 10. Bineinteles ca am intarziat. Pe drum m`am intalnit cu o colega dintr`o clasa paralela - Andreea - si am mers impreuna spre scoala. Pe cand sa ajungem m`a sunat blonda - Octavia -, iar cand sa raspund am alunecat si am tras o tranta pe piciorul drept - AUUU :((:(( -. Ajunsa la sport, m`am schimbat si am mers in sala. Proful nu ajunsese asa ca am inceput sa disec cu blonda toate episoadele din Lost Girl - bine ca`s numa 13. La jumatea orei vine profu si ne zice ca trebuia sa venim pe 9 :| :O:O. Ii spusese la Moga, dar cineva inteligent a sters tabla si majoritatea n`au aflat. Apoi am continuat disecarea cu Octy si, surpriza, am primit o minge de handbal in fata - fututi Bobu matii. Am avut ceva probleme cu respiratia 8-| , am plans un pic, si apoi mi`am revenit. In ora de istorie la Octy i s`a facut rau, in ora de georga am aranjat hartii si am conspectat o lectie iar ora de romana n`am facut`o. Am stat cu Stefy si am vorbit de Anaconde :>. O sa ajung la asta mai tarziu >:). La mate am descoperit ce genii matematice suntem noi doua si ca`mi iese media 10 :>:X:X, iar la Franceza am povestit si ne`am facut poze. Pe cand sa ma intorc fericita acasa am mai tras o tranta aproape de blocul Daianei. :-w. Acum astept sa vad daca ma suna Stefy sa iesim sa`i luam cadou la Moga sau nu.
In concluzie ce ar trebui sa cred? Dupa toate cate am patit, ar trebui sa fiu optimista sau nu?
P.S: Happy anniversary 4 tomorrow Stefy&Moga >:D< 
        New-old couple: i`m glad you`re still on Day&Baghiu
        Happy b-day, Lore >:D< :* desi e de abia joi :D
NOTA: Tinie Tempah ft. Eric Turner - Written In The Stars
              The All American Rejects - Gives You Hell
              Travie McCoy - We`ll Be Alright
              Willow Smith - Whip My Hair
               The Cardigans - Lovefool
               Natasha Bedingfield - Pocket Full Of Sunshine

miercuri, 19 ianuarie 2011

Standing still...

Viata e dura... mda, stiam asta deja. Dar chiar asa? Chiar asa incat sa`mi ia tot ce am avut vreodata? Am avut`o pe ea pentru ani buni. Am copilarit cu ea. Cand am suferit ea a fost langa mine si mi`a alungat durerea. Si apoi EL mi`a luat`o. M`a lasat singura, fara nimic.
Dar apoi a aparut el. Si am crezut ca a rasarit soarele pe strada mea. Am crezut ca viata mea a capatat din nou sens. Ca el urma sa o lumineze. Dar zilele cu el mi`au fost numarate de la inceput. 
Trebuia sa vina vineri, dar a ajuns abia duminca. A fost o zi minunata. Ne`am jucat si am ras de el, l`am "invatat" sa cante la pianina prietenei mele care e la mine cred ca de vreo doua luni, l`am hranit si l`am vegheat cat timp a dormit. Apoi seara am fost anuntata: Ea urma sa vina sa`l ea. I`am spus clar: "Vreau sa`l tin pana miercuri, nu vreau sa`l iei", dar nu m`a ascultat. Dorintele lor au fost mai importante. Asa ca l`a luat... Atunci m`am simtit pustiita, fara viata - primul post. Dar mi`am revenit si am continuat sa sper ca nu mi`a fost luat. Ca inca am ceva.
Dar azi mi`a fost spulberata pana si ultima speranta de a mai detine ceva. Mi l`au luat, l`au pus sub stapanirea Lor. Ii dadusem un nume - un nume frumos. Dar lor nu le`a placut - asa ca l`au schimbat. Intr`un nume a carui posesor a fost al meu, dar mi`a fost luat de EL.
Asa ca am ramas din nou singura, pustiita. Inima mea e inca formata dintr`un gol mare pe care oricat de tare as incerca nu pot sa`l umplu sau sa`l opresc sa se extinda. Ma simt rau - prea rau. Si cel mai mult ma infurie faptul ca ei au aceasta putere asupra mea. Puterea de a ma face sa plang. Prefer furia, dar suferinta e mai mare. Sufletul meu e acum un amalgam de dispret, furie, ura, suferinta, pustietate si dor. 
Ai pierdut vreodata singurul lucru pe care`l detineai? Singurul lucru care era cu adevarat al tau? Daca nu, sper sa nu`l pierzi vreodata pentru ca se simte asa de rau cand il pierzi....
 P.S: Mersi Stefy ca esti aici pentru mine, sti ca si eu sunt pentru tine :* >:D<. Te iubesc <3.
NOTA: Butch Walker - Mixtape
              Buddahead - Standing Still
              Bryan Adams - Everything I Do I Do It For You
              Boys Like Girls - Two Is Better Than One
              Aerosmith - I Don`t Wanna Close My Eyes
             

marți, 18 ianuarie 2011

Cam Gigandet =p~

Samabata seara - ca tot omu - m`am luat si m`am dus cu vara`mea - Ioana - la film. Ne`am dus la Odeon - Iulius ii cam departe si popcornu`i naspa acolo - si ne`am tot gandit ce la ce film sa ne uitam. Aveam de ales intre The Dilemma, Tron si Burlesque. Tron nu vroia ea sa`l vada ca cica ii naspa, The Dilemma era prea tarziu, asa ca ne`am dus la Burlesque. 
Ca sa fiu sincera, nu m`am asteptat sa`mi placa atat de mult. Ultimul musical la care am fost - Nine - a fost complet dezamagitor. Dar mi`am zis sa`i dau o sansa ca de, e Christina Aguilera, unul din artistii mei preferati, tipu ala bun din Twilight si The O.C. - Cam Gigandet -, cantareata aia cu copil care si`o schimbat sexu - citisem saptamana anterioara in OK! - care o asculta uneori mama, McSteamy =p~ din Grey`s Anatomy si Veronica Mars - serial la care nu m`am uitat da am vazut filme cu Kristen Bell.
 Mare mi`a fost supriza sa descopar ca filmul era chiar foarte grozav. Miscarile, dansurile, costumele, muzica.... Mi`a placut absolut tot la filmul ala. Cand am ajuns acasa dansam si cantam pe melodiile din el :">.
 Dar sa nu`l uitam pe Cam.  Cam pe la jumatatea - sau mai mult jumatatea spre sfarsit - filmului Ali - Christina - si Jack - Cam - merg la o nunta. El se desparte prin telefon de logodnica lui si se imbata. Ajunsi acasa - locuiau impreuna - el se duce la culcare, dar iese intr`o pijama foarte amuzanta pe care i`a daruit`o mama lui ca sa inchida usa. Cica. Apoi merge inapoi, numai ca sa iasa din nou, imbracat in pantalonii de pijama. Shirtless =p~. Bea apa si pleaca. Se intoarce dupa vreun minut ca sa`si ia fursecuri. Si hopa - se intoarce dezbracat =p~=p~ :X:X:X. 
Cum l`a facut mama lui, in costumul lui Adam, acoperit doar de unele elemente de decor (ex. veioza). Ia prajiturelele si spre marea dezamagire a vizionatorilor cu cutia isi acopera "bijuteriile familiei". Lasa`ti`ma sa va spun ca nu sunt singura care a inceput sa urasc prajiturile de atunci >:). Apoi a plecat din nou, s`a intors si au facut sex.
De cand am vazut scena numai la el ma gandesc. Da, in Twilight si The O.C. am observat ca arata super bine, dar acum a fost apogeul. Mare dezamagire ca nu am gasit poze din film cu el HD. Dar sa stiti ca arata W-O-W. Are fundul cam la fel de bun ca Alexander Skarsgard - Eric din True Blood. 
Si deci va recomand cu extrem de multa caldura sa mergeti sa vedeti filmul "Burlesque", chiar daca sunteti barbati - sunt si fete bune pe acolo. N`o sa va para rau 8-> :X:X.
NOTA: Lifehouse - Hanging By A Moment
              Cher - You Haven`t Seen The Last Of Me
              Christina Aguilera - But I`m A Good Girl
              Christina Aguilera - Show Me How You Burlesque
              Christina Aguilera - Bound To You
              Christina Aguilera - Something`s Got A Hold On Me
              Christina Aguilera - Express
Si cateva imagini din film si cu Cam Gigandet :X :




























How a Resurrection Really Feels

Te`ai simtit vreodata oribil? Ca si cum ai fi vrut sa mori? Ca si cum lumea ta ar fi fost spulberata si nu ai mai fi putut`o lipi inapoi? Te`ai simtit vreodata cuprins de intuneric, de teama, frica, deziluzie, vise spulberate si amintiri uitate?
Te`ai intrebat vreodata daca intunericul are vreun nume? Aceasta cruzime, aceasta ura. Cum ne`a gasit? A dat buzna in vietile noastre sau am cautat`o noi si am imbratisat`o? Ce ni s`a intamplat? Cand ne`am pierdut calea? Sau mai bine zis cum....
Uneori mi se intampla sa ma simt extrem de trista; ca si cum toata bunatatea din lume a murit si au ramas doar ura, regretele, umbrele... Ma simt pustiita si lipsita de vlaga, singura. Nu cred ca exista o persoana pe lumea asta care sa ma inteleaga. Sa inteleaga cum ma simt, de ce ma comport cum ma comport si ce mi s`a intamplat...
Dar sa nu deviem de la subiect. Subiectul e intunericul. Momentele acelea cand esti cuprins de el si simti ca nu mai vrea sa te aduca inapoi. Plutesti intr`un vid. Dar o data si o data tot trebuie sa te intorci. Asta e important. Cum te intorci. Ce a fost a fost. Ce a fost poate o sa mai fie. Ne raman amintirile si cicatricele pe viata. Pentru unii. Pentru altii ele se duc usor.
Cum te intorci conteaza foarte mult. Ieri - adica luni - m`am simtit "fara viata" pustiita, singura, neinteleasa de nimeni. Nu e un lucru nou, am dese "caderi". Dar luni a fost ceva diferit. Am simtit ca mi s`a luat singurul lucru care a fost al meu. Stiam ca il voi mai vedea, dar tot ce vroiam era inca putin timp. Si mi`a fost luat. Cred ca nu apreciem timpul cum trebuie. Ne gandim la el ca la ceva inutil, cand in realitate este foarte pretios.
In general sunt o fire vesela, sau cel putin asa apar. "I`m the kind of girl that feels so hurt and smiles" mi se potriveste manusa. Dar uneori ma simt prea obosita ca sa ma mai prefac vesela. Sunt prea deprimata. In general as spune ca e un lucru rau. Dar ce mi s`a intamplat luni a fost asa de bine...
Era deprimata. Toata ora de sport plansesem, gandindu`ma la el - el nu este un baiat, cel putin acum. Apoi ora de istorie a trecut ca printr`un vis. Incepeam sa ma simt din ce in ce mai rau. Groaznic. Apoi s`a intamplat. Am simtit "resusucitarea". Totul a pornit de la o gluma "chill" pe care mi`a spus`o o prietena. Si am inceput sa rad. Sa rad cu adevarat. Rasul meu nu e ceva ce se poate numi normal, dar nici anormal. Rad cu putere, poate putin fals si strident si ma cam amuza orice[pe`un deal era un cal... si unul mai incolo :))]. Si atunci am simtit. M`am simtit extrasa din vid si adusa din nou pe Pamant. Ma simteam grozav. Vesela, fericita, bucuroasa... Am inceput sa cant si sa dansez fara sa`mi pese de nimic.
Si cred ca asa se simte cu adevarat o resuscitare. Deprimarea e oribila, dar nimic nu se compara cu sentimentul de resuscitare...
                                                                                             XOXO, Laura.
P.S: Mersi Lore pentru ca m`ai "resuscitat" :*
NOTA: La sfarsitul fiecarui post voi pune cateva melodii faine de ascultat. Melodii care ma fac sa ma simt intr`un anumit fel.
Ashlee Simpson - Just Let Me Cry
A Fine Frenzy - Almost Lover
The Veronicas - In Another Life
Damian Rice - 9 crimes
Three Days Grace - Time of Dying
Three Days Grace - Never Too Late
Three Days Grace - The Animal I Have Become