Unde?
Unde te duci când ești singur? Unde te duci când eşti trist? Unde te duci când simţi că lumea ta s-a sfârșit, că nu mai e nicio speranță?
La cine apelezi? La cine te duci când simţi că nu mai poţi - pe umărul cui plângi?
Pe al prietenei/prietenului cel mai bun? Pe al surorii/fratelui? Pe al iubitului/iubitei? Pe al mamei? Pe al tatălui?
Cine e persoana pe care o vrei alături când lumea ta se sfârşeşte, dar şi atunci când eşti cel mai fericit om de pe planetă? E una şi aceeaşi persoană?
Sau poate nu e nici una din aceste persoane. Poate eşti tu. Poate singura persoană pe care o vrei alături eşti tu. Pentru că trebuie să rezistăm. Ne avem unul pe celălalt, dar nimic nu se poate lua drept garantat. La un moment dat toată lumea pleacă. Şi cine mai rămâne cu noi dacă nu noi?
Trăim pentru a lupta când asta e tot ce avem. Dacă nu luptăm atunci ce mai avem? Rămânem fără un scop, rătăcind în neant, pustiţi. Avem lucruri pentru care să trăim - iubire, familie, carieră. Dar pentru toate astea e nevoie de luptă. Suntem nişte luptători care trebuie să câştige. Cine a spus că nu câştigul e important nu a luptat niciodată.
Da, orice şut în fund e un pas înainte, dar nu te simţi mai bine când câştigi? Când nu mai primeşti lovituri ci felicitări? Mda... atunci e mult mai bine. Nimănui nu-i place să piardă, dar dacă îi întrebi în momentul când au pierdut cum se simt răspunsul apare automat pe buzele lor: "bine". Când de fapt ar vrea să spună "lasă-mă naibii în pace". Lumea e complicată. Viaţa e complicată, dar poate fi şi simplă. E în mâinile noastre.
Şi să recunoaştem - nu suntem cei mai buni purtători de grijă.
NOTĂ:   Bryan Adams - When the Stars Go Blue
                Placebo - Post Blue
                Meat Loaf - Alive
                Breaking Benjamin - Diary of Jane
                Avril Lavigne - Smile
                Avril Lavigne - Everybody Hurts
                Avril Lavigne - Wish You Were Here
                Breaking Benjamin - I Will Not Bow